Metanul emis din gunoaie afectează încălzirea globală
Recent cercetătorii din domeniu poluării au stabilit că depozitele de gunoi subterane emană gaz metan într-o cantitate mai mare decât se estima pănă de curând. Gazul metan are un puternic efect seră contribuind astfel la încălzirea globală. Practica de a depozita deșeuri în gropi de gunoi subterane datează de decenii.
Există întinderi vaste, comparative ca dimensiune cu orașele, care sunt gropi de gunoi deschis, unde ajung deșeurile menajere de orice fel, fie că este vorba de resturi de mâncare sau chiar de aparate casnice vechi.
Aceste gropi de gunoi emană metan, un gaz puternic, care încălzește planeta, în medie de aproape trei ori mai mult decât rata raportată autorităților de reglementare, potrivit unui studiu publicat joi în revista Science.
Studiul a măsurat emisiile de metan la circa 60 din cele 1200 de gropi de gunoi mari, care operează în SUA. Aceste estimări se adaugă la un număr tot mai mare de dovezi că depozitele de gunoi sunt un factor important al schimbărilor climatice, a spus Riley Duren, fondatorul parteneriatului public-privat Carbon Mapper, care a luat parte la studiu.
Metanul, cauza încălzirii globale
„Am fost într-o mare ignoranță, ca societate, cu privire la emisiile reale de metan din gropile de gunoi”, a spus domnul Duren, inginer și fost om de știință NASA.
Emisiile de metan provenite din producția de petrol și gaze, precum și de la animale, au fost supuse unui control din ce în ce mai riguros în ultimii ani. La fel ca dioxidul de carbon, principalul gaz cu efect de seră care încălzește lumea, metanul, acționează ca o pătură, captând căldura soarelui.
Și, deși metanul e stabil mai puțin timp în atmosferă decât dioxidul de carbon, este mai puternic poluant. Efectul său de încălzire este de peste 80 de ori mai puternic decât aceeași cantitate de dioxid de carbon, pe o perioadă de 20 de ani.
Agenția pentru Protecția Mediului americană estimează că gropile de gunoi sunt a treia cea mai mare sursă de emisii de metan cauzate de om, cel puțin din Statele Unite, emițând tot atâtea gaze cu efect de seră cât 23 de milioane de mașini pe benzină conduse timp de un an. Chiar și deșeurile organice precum resturile alimentare pot emite cantități mari de metan atunci când se descompun.
Dar aceste estimări s-au bazat în mare parte pe modele computerizate, mai degrabă decât pe măsurători directe, dintr-un motiv serios: poate fi dificil și chiar periculos pentru lucrători să măsoare emisiile la fața locului, mergând pe pante abrupte sau respirând în apropierea depozitelor active.
Emisiilor nocive din gunoaie, greu de gestionat
Pentru noul studiu, oamenii de știință au strâns date prin survolarea cu avioane, folosind o tehnologie numită spectrometrie imagistică, concepută pentru a măsura concentrațiile de metan din aer.
La mai mult de jumătate din gropile de gunoi pe care le-au studiat, cercetătorii au detectat puncte de emisii sau surse de metan considerabile care au lucrat luni sau ani.
Acest lucru a sugerat că ceva a mers prost la aceste depozite de gunoi, probabil o scurgere mare de metan acumulat între straturile de deșeuri, îngropate de mult timp, rezultat din descompunerile gunoiului, au spus cercetătorii.
„Uneori sunt zeci de ani de acumulări de gunoi care se află într-o astfel de groapă”, a spus Daniel H. Cusworth, climatolog la Carbon Mapper și la Universitatea din Arizona, care a condus studiul.
Multe gropi de gunoi sunt echipate cu puțuri și conducte specializate care colectează gazul metan care se scurge din gunoiul putrezit, fie pentru a-l arde, fie pentru a-l folosi uneori la generarea electricității sau a căldurii. Dar acele puțuri și țevi se pot sparge.
E necesar un efort colectiv
Cercetătorii au spus că identificarea scurgerilor nu ajută doar oamenii de știință să obțină o imagine mai bună a emisiilor, ci îi ajută și pe operatorii depozitelor de deșeuri să repare scurgerile. Menținerea mai multor deșeuri în afara gropii de gunoi, de exemplu prin compostarea resturilor alimentare, este o altă soluție.
În țările în care depozitele de gunoi nu sunt strict reglementate, imaginea poate fi mai tristă. Sondajele anterioare care utilizează tehnologia prin satelit au estimat că, la nivel global, metanul din depozitele de deșeuri reprezintă aproape 20% din emisiile de metan produse de om.
„Sectorul deșeurilor va fi în mod clar o parte critică a efortului societății de a reduce emisiile de metan”, a spus domnul Duren de la Carbon Mapper. „Nu vom îndeplini obiectivele globale privind metanul doar prin reducerea emisiilor rezultate din petrol și gaze.”
Numărul considerabil de sateliți care detectează metanul ar putea oferi o imagine reală și completă. Luna trecută, o altă organizație nonprofit, Environmental Defense Fund, a lansat MethaneSat , un satelit dedicat urmăririi emisiilor de metan din întreaga lume.
Carbon Mapper, cu parteneri, inclusiv Jet Propulsion Laboratory al NASA, Rocky Mountain Institute și Universitatea din Arizona, intenționează să lanseze primul dintre propriii sateliți de urmărire a emisiilor de metan în cursul acestui an.
Metanul, o problemă globală
Un raport publicat de The Guardian arată că mai multe țări contribuie la producția gazelor cu efect de seră, extrem de poluate și care îngreunează eforturile de limitare a poluării, prin gropile de gunoi prost gestionate. În perioada 2019 – 2023 au avut loc 1.256 de evenimente superemițătoare de metan, în Pakistan, India, Bangladesh, Argentina, Uzbekistan și Spania.
Deșeurile organice prezente în gropile de gunoi, precum resturile de alimente, lemnul, cartonul, hârtia, emit metan pe măsură ce se descompun în absența oxigenului.
Multe state dezvoltate se confruntă cu probleme legate de emisiile generate de gropile de gunoi, sectorul fiind unul în care s-a investit destul de puțin. Lipsa acțiunilor concrete în acest domeniu este legată, conform The Guardian, de profitabilitate. Problema a fost tratată ca marginală inclusiv de autoritățile locale ale statelor, care au preferat să investească în alte domenii.
