Președintele României, Klaus Iohannis, își anunță candidatura la șefia NATO

Președintele României, Klaus Iohannis a anunțat marți că va intra în cursa pentru a deveni următorul lider al alianței militare a 32 de națiuni NATO, subliniind apropierea țării de Ucraina și amenințarea constantă a Rusiei.

• Președintele României, Klaus Iohannis vrea să-i succeadă secretarului general Jens Stoltenberg, care este cel mai înalt oficial civil al NATO din 2014 și a anunțat deja că nu va rămâne în funcție după expirarea mandatului.
• România, membră NATO din 2004, se învecinează cu Ucraina și a jucat un rol important în alianță pe parcursul invaziei pe scară largă a Rusiei, inclusiv găzduirea unei reuniuni a miniștrilor de externe a NATO în noiembrie 2022.
• În noiembrie anul trecut, România a inaugurat un centru internațional de formare pentru piloții de avioane F-16 din țările aliate și alți parteneri, inclusiv Ucraina.
• „Rusia se dovedește a fi o amenințare serioasă pe termen lung pentru continentul nostru, pentru securitatea noastră euro-atlantică”, a declarat Președintele României, Klaus Iohannis „În aceste condiții, granițele NATO devin de o importanță capitală, iar întărirea flancului estic… va rămâne o prioritate pe termen lung”.
• Președintele României, Klaus Iohannis a spus că NATO are nevoie de o „reînnoire a perspectivelor” și că provocările istorice cu care s-a confruntat Europa de Est ar putea oferi acest lucru în fața agresiunii ruse. Mulți dintre cei mai estici membri ai NATO și-au exprimat îngrijorarea cu privire la încercările Rusiei de a-și reafirma influența asupra regiunii lor, amintirile despre viața de după cortina de fier fiind încă puternice.
• România a crescut cheltuielile pentru apărare în ultimii doi ani, în timp ce NATO și-a consolidat prezența pe flancul estic al Europei prin trimiterea unor grupuri de luptă multinaționale suplimentare membrilor alianței.

Președintele României, Klaus Iohannis, în vârstă de 65 de ani, se apropie de finalul celui de-al doilea mandat de cinci ani ca președinte.

• Principalul său oponent este premierul olandez în exercițiu, Mark Rutte, care este considerat favorit pentru a-l înlocui pe Stoltenberg și are sprijinul tacit al majorității țărilor membre.
• Statele baltice — Estonia, Letonia și Lituania — doresc ca unul dintre oficialii lor de vârf să obțină postul, în timp ce Turcia și Ungaria și-au exprimat rezerve cu privire la Mark Rutte. Ar putea dori să câștige concesii de la alte țări în schimbul sprijinului lor, așa cum au făcut înainte de a accepta aderarea Suediei la NATO. Niciunul din aceste state nu a propus un candidat alternativ.
• Președintele american Joe Biden și omologii săi din NATO trebuiau să numească un succesor al lui Stoltenberg când s-au întâlnit în Lituania în iulie 2023. Dar cea mai mare organizație de securitate din lume ia decizii prin consens, iar acesta nu a putut fi obținut la acel moment.
• Oficialii și trimișii NATO doresc ca nominalizarea să fie încheiată până la sfârșitul lunii aprilie, înaintea începerii campaniei pentru alegerile parlamentare ale Uniunii Europene. Aceștia doresc să se asigure că summitul organizat pentru cea de-a 75-a aniversare a Alianței de la Washington din iulie se va derula perfect.
• Secretarii generali ai NATO sunt responsabili de prezidarea reuniunilor și de ghidarea consultărilor, uneori delicate, între țările membre, pentru a se asigura că o organizație care funcționează pe baza consensului poate continua să funcționeze. De asemenea, se asigură că deciziile sunt puse în aplicare și vorbesc în numele tuturor națiunilor cu o singură voce.

Sursa El Pais

Citește și Rusia a forțat o „operațiune hibridă” pe teritoriul NATO